Am nevoie de ce nimeni nu imi poate da
Fericirea, sa nu ma pierd in a o cauta
Am nevoie sa pot respira
Am nevoie dar degeaba
Am nevoie de ce nimeni nu imi poate da
Fericirea, sa nu ma pierd in a o cauta
Am nevoie sa pot respira
Am nevoie dar degeaba
Credeam ca e roua
De fapt, in sufletul meu tare ploua
Nu e prima oara, nici a doua, nici a noua
E chiar derutant sa nu am habar
De nimic, totul e neclar
Aceleasi greseli, iar si iar
Uit ca viata e un dar
Si-atunci zbor
Zbor departe
Cu-aripi legate
Mai mult ude, decat uscate
Si zbor
Pana pic si pasesc din nou pe-amintiri ca pe-un covor
Pana oameni ca voi ma vor
Pana calc din nou pe sol uscat, nu pe namol
Pana tristetea nu mai face parte din decor
Pana petalele ma prind cand cad in gol
Pana pun capat orgoliilor
Oare cati vor
Oare cati vor
Oare cati vor
Oare cati vor
Am nevoie de ce nimeni nu imi poate da
Fericirea, sa nu ma pierd in a o cauta
Am nevoie sa pot respira
Am nevoie dar degeaba
Am nevoie de ce nimeni nu imi poate da
Fericirea, sa nu ma pierd in a o cauta
Am nevoie sa pot respira
Am nevoie dar degeaba
Alta poveste, alte file
Apar norii in alte zile
Grijile sunt inutile
Uita-te-n ochii mei
Spune-mi acum ce vezi
Uita-te mai profund
Dar vezi sa nu te pierzi
Zii, oare vezi si tu durerea ce o simt eu
Singurul in care mai cred e al meu “Dumnezeu”
Uita-te-n mintea mea
Acum stii ce gandesc
Acum vezi si tu de ce rar zambesc
Si cand plang, eu rad
Ca sa vezi
Acum sa vad, oare care
Are curaj sa-mi calce sufletu-n picioare
Acum sa vad, oare care
Sa fie mai bun e in stare
Acum sa vad, oare care
Cand am nevoie, oare care sare
Acum sa vad, oare care